Mihail Sadoveanu - 132 ani de la naştere - (1880-1961) S-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, din părinţii Alexandru Sadoveanu - avocat şi Profira Ursachi, fiică de răzeşi. Alexandru Sadoveanu a fost fiu de boiernaşi din părţile Gorjului. În şcoala primară, Mihail Sadoveanu l-a avut învăţător pe domnul Busuioc, evocat mai târziu în povestirea “Domnul Trandafir”. A urmat cursurile gimnaziale la Fălticeni, apoi cursurile Liceului Naţional din Iaşi, după care a devenit student al Facultăţii de Drept din Bucureşti. În anul 1904 a debutat editorial cu patru volume de proză: “Povestiri”, “Şoimii”- roman, “Dureri înăbuşite” - povestiri, “Crâşma lui Moş Precu” –povestiri. Nicolae Iorga a numit anul 1904 “anul Sadoveanu”, el fiind criticul şi istoricul literar care l-a impus pe tânărul scriitor Sadoveanu. Mihail Sadoveanu este un scriitor cu o personalitate distinctă în literatura română şi universală. Între diferitele tendinţe literare şi formule narative moderne ce au existat în literatura română din perioada interbelică, Sadoveanu a rămas o personalitate aparte, monumentală, prin viziune şi originalitate, izvorâte din spiritul tradiţiei şi al specificului naţional. El este, în primul rând, un povestitor, iar povestirea sa capătă rezonanţe de poem sau baladă, păstrând accente de revoltă şi un profund sentiment de nemulţumire, generat de nevoia de libertate. Ceea ce dă farmec povestirii este taina care se cere dezvăluită, la care cititorii ajung treptat, numai prin lecturi reluate. Despre opera sadoveniena se poate formula concluzia că elementele definitorii ale evocării făcute de acesta sunt: Natura - văzută şi descrisă ca peisaj etnic, integrată în structura sufletească a ţăranului, care este principalul erou al scrierilor sale; Eposul popular realizat de scriitor în principalele sale opere pendulează între legendă, istorie, mit şi spirit baladesc; Conduita eroilor lui Sadoveanu este guvernată de înţelepciunea populară; Farmecul povestirii este şi al limbajului. Eroii lui Sadoveanu sunt exponenţi ai unei categorii, tipuri sau arhetipuri exemplare pentru umanitate prin faptele lor. Autorul a creat o lume prin Ştefan cel Mare, Tudor Şoimaru, Vitoria Lipan, răzeşi şi boieri, pescari, haiduci, militari, vânători, negustori şi ţărani. Opera lui Sadoveanu se constituie într-o amplă frescă socială, istorică, politică, etică, psihologică şi etnică, un adevărat epos al poporului român, menit, aşa cum spunea autorul, “între zădărnicii şi trecătoarele lumi ale oamenilor, să spargă negura viitorimii.”

23 APRILIE - ZIUA BIBLIOTECARULUI DIN ROMANIA

O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită, spunea Iorga la începutul secolului al XX-lea. Bibliotecarul este cel care dă viaţă cărţilor – le face cunoscut conţinutul cititorilor, le oferă spre lectură în bibliotecă sau le împrumută acasă Ca în orice meserie e necesar să cunoşti şi aici cum să lucrezi cu cartea şi mai ales cu cititorul, iar acest lucru a devenit imperios odată cu extinderea fenomenului de informatizare a bibliotecilor. Munca de bibliotecar! Adevărul e că oamenii nu ştiu şi nici nu-i interesează ce se ascunde în spatele acestei activităţi, de la selecţie si achiziţie până la aşezarea publicaţiilor în rafturi. Ei nu ştiu că pentru a ajunge la momentul în care cartea este oferită spre lectură, în bibliotecă, sau acasă, au loc o serie de operaţii complexe. Iar astăzi lucrurile au devenit tot mai complicate. Introducerea informatizării în biblioteci, invazia bazelor de date documentare al căror număr este din ce în ce mai important în biblioteci sunt doar doua exemple în sprijinul ideii că e nevoie de bibliotecari şi care trebuie să fie bine pregătiţi profesional. Din mânuitori de cărţi ei au ajuns mânuitori de informaţii, ceea ce ne e deloc simplu. Asistăm la naşterea unui nou concept, acela de mediator care se va defini mai exact în anii următori. La rândul lor bibliotecile se transformă puţin câte puţin din biblioteci pasive în biblioteci mediatoare între masa de informaţii şi cititori. Lumea bibliotecilor se află într-un dinamism fără precedent. Masificarea lecturii a pus biblioteca în rolul de agent al învăţării şi socializării. Bibliotecarul se află astăzi în poziţia de agent de schimb şi lider în gestionarea informaţiei. El nu doar dă cartea cititorului , el devine pe zi ce trece educatorul lui, cel care îl învaţă cum să utilizeze mai eficient resursele informaţionale ale bibliotecii, care se află acum pe suporturi tot mai sofisticate.

15 IANUARIE- 162 ANI DE LA NASTEREA LUI MIHAI EMINESCU

26 SEPTEMBRIE - ZIUA LIMBILOR EUROPEI

European Day of Languages
Ziua Limbilor Europei este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Ziua Europeană a Limbilor are ca obiectiv să atragă atenția publicului asupra importanței învățării limbilor străine și să îl sensibilizeze cu privire la existența și valorea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor.
Manifestarea a debutat în anul 2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul european al limbilor vorbite. De atunci, în fiecare an, la 26 septembrie, în fiecare din cele 45 de state membre ale Consiliului Europei, se sărbătorește Ziua limbilor vorbite.
În Europa se vorbesc 23 de limbi oficiale, dar există și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară.
Mesajul principal pe care îl transmite ediția din 2010 a Zilei limbilor este următorul: Limbile străine stimulează afacerile, pentru că angajații cu competențe lingvistice, care constituie o achiziție valoroasă pentru angajator, facilitează vânzările în alte țări, iar persoanele care își caută un loc de muncă și, în același timp, învață o limbă străină, își îmbunătățesc șansele de angajare.

BIBLIOTECARUL INSTRUCTOR

Pe parcursul anilor, am descoperit că bibliotecarul reprezintă sprijinul de nădejde al iubitorilor de carte care vin cu încredere la bibliotecă, ştiind că aici găsesc o persoană foarte bine pregătită, cu bogate cunoştinţe din domenii variate, care e mereu dispusă să îi îndrume spre alegerea celor mai potrivite stiluri de lectură, în funcţie de tipologia fiecăruia, deoarece lucrând la Biblioteca ,,Matei Millo" din Comuna Stolniceni-Prăjescu, am reuşit să cunosc foarte bine publicul cititor, lucru care mă ajută să-mi desfăşor activitatea cu mare succes şi să fac ca volumele noi din bibliotecă să fie mereu pe gustul pasionaţilor de anumite genuri literare sau a consumatorilor ocazionali de lectură.
Odată cu deschiderea Centrului Biblionet, în cadrul bibliotecii unde activez, misiunea mea ca bibliotecar, a căpătat o altă dimensiune, asta pentru că a trebuit să-mi perfecţionez cunoştinţele de operare pe calculator şi de navigare pe internet, pentru a putea veni în ajutorul persoanelor interesate, cu informaţii atât teoretice cât mai ales practice, asigurândule un instructaj de utilizare a calculatoarelor puse la dispoziţie .
Acest nou pas, pe care biblioteca din mediul rural, la realizat, are un mare impact asupra locuitorilor din această localitate, deoarece aici, în clădirea bibliotecii informaţia nu mai are nici un fel de bariere, ea fiind la un click distanţă. E mare bucuria mea, să vad că astazi elevii de la şcoala din localitate vin şi îmbină informaţiile pe care le gasesc în volumele din bibliotecă cu cele noi, de ultimă oră, pe care le au în mediul virtual, având astfel la îndemână o plajă completă de informare, astfel că barierele care erau odinioară între mediul rural şi cel urban au dispărut.
Îmi e sufletul plin de bucurie, când vezi, reacţia unor persoane mai înaintate în vărstă, care vin şi te roagă să le ajuţi, să le ghidezi să-şi facă Id-uri de Messenger sau Skipe, iar după ce le-ai îndeplinit această dorinţă să vezi cum,cu lacrimi în ochi îţi mulţumesc că tu, bibliotecarul, le-ai înfăptuit minunea de a-şi vedea fii, nepoţii sau alte rude plecate în diferite ţări ale lumii, pe care în alte condiţii nu i-ar fi vazut decât poate o dată la 1 an.
Trăind aceste moment emoţionante, am descoperit faptul că în această nouă eră a informatizării,a
E-book-ului, eu ca bibliotecar trebuie să ţin pasul cu noile tendinţe, cu noile informaţii şi cu noile mijloace de comunicare şi informare pe care publicul cititor le utilizează pentru a fi mereu pregătită să le ofer răspuns, îndrumare şi informaţii la orice solicitare din partea lor.
Toate aceste momente, în care simţi cum viaţa celui din faţa ta se schimbă datorită informaţiilor pe care i l-e pun la dispoziţie, mă fac să ma simt implinită pe plan profesional văzând că cei din jurul meu apreciază toate acţiunile şi activităţile pe care le desfăşor pentru ca ei să fie pe deplin mulţumiţi de serviciile oferite. Doar astfel, misiunea mea ca bibliotecar,e îndeplinită, prin prisma publicului care are nevoie de informaţie, vine la bibliotecă şi pleaca de aici mulţumit atât de informaţiile pe care le-a primit din domeniul pe care îl interesau cât şi din alte domenii conexe, care îl ajută să înţeleagă mai bine anumite fenomene, toate astea sub atenta îndrumare a mea, a bibliotecarului mereu pregătit să-i ofere tot sprijinul necesar.

Bibliotecar
LILIANA UNGURIANU

A MURIT FANUS NEAGU

Nascut la 5 aprilie 1932 com. Gradistea de Sus in judetul Braila este una dintre personalitatile cele mai originale ale literaturii romane, membru al Academiei Romane. Autor a unei opere puternice si inconfundabile, povestitor prin vocatie, este inainte de toate, un prozator al vietii. Din creatia sa amintim: Frumosii nebuni ai marilor orase, Ingerul a strigat, Punti prabusite, Pierdut in Balcania, Amantul Marii, Doamne Dracula, Casa de la miezul noptii, Scaunul singuratatii, Insomnii de matase, Vara buimaca, Caii albi din orasul Bucuresti.
Despre cartile sale autorul spunea" Vedeti, cartea mea miroase a tarani, a oameni din mahalale si carciumi si deopotriva a intamplari regale si princiare. Miroase si a Dunare, si a Panait Istrati, si a caini dezlegati din lant. Cartea mea e, constat astazi cu uimire, sortita sa invinga timpul. Asa socotesc unii. Inseamna ca stiam sa culeg ce e frumos in oameni si etern in viata Dunarii"

BIBLIOTECA SI CARTEA

Ne place sã cititm cãrti si sã vorbim despre ele. Adorãm sã ne cuibãrim mintea si sufletul printre paginile volumelor tipãrite cu satifactia cã, prin lecturã, reusim sã scãpãm de povara existentei cotidiene. În ziua de azi, când suntem prinsi în vâltoarea unui ocean de informatii de dimensiuni exceptionale, cãrtile se ridicã cu mândrie din valurile mediocritãtii informationale pentru a-si croi drum spre inimile si mintile cititorilor. Întotdeauna am perceput cãrtile ca pe niste surse sigure si valoroase de consolidare spiritualã si intelectualã.
Arta cititului ia locul acelei experiente privilegiate care ne dumireste în legãturã cu virtutile infinite ale lecturii. Mai mult, putem întelege lectura ca pe un act de mântuire existentialã, dacã asemãnãm cãrtile cu „cei mai credinciosi amici ai sufletului, care ne sprijinã în singurãtate, ne ajutã sã uitãm asprimea oamenilor si a lucrurilor, ne potolesc patimile si grijile si adorm în noi plictiseala.”
Fiecare paginã cititã,fiecare volum lecturat e o fãrâmã de cunoastere de binedispunere si relaxare.
Cãrtile ne îndepãrteazã de ispitele vietii, ne pun de acord cu noi însine, ne îndrumã, atunci când trecem prin momente înselãtoare.
Întelepciunea, tristetea si bucuria lumii toatã, se aflã în cãrti. Ele te provocã sã gândesti si îti deschid calea spre experiente psihologice si sufletesti de neimaginat.
Din cele mai vechi timpuri, lectura i-a smuls pe oameni din negura ignorantei. Prin continutul lor variat, cãrtile ne-au transformat, ne-au ajutat sã ne gãsim un rost, limpezindu-ne mintea si sufletul. Prin intermediul cãrtilor reusim sã facem cãlãtorii în trecut, prezent si viitor si avem posibilitatea sã stãm de vorbã, atât, cu noi însine, cât si, cu lumea întreagã.
Bibliotecile sunt institutii cu usile permanent deschise. În perioada actualã se constatã o revigorare a functiilor acestor institutii, în situatia în care asistãm la o scãdere a interesului cetãtenilor pentru carte si lecturã. Trãim într-o lume puternic informatizatã si tehnicizatã, unde idealurile culturale sunt în aparentã ocultate de mãrunte griji cu caracter pragmatic - pe fondul promovãrii unei libertãti de exprimare aproape nemãrginite. Într-o realitate, suborbonate legilor supravietuirii economice si sufocate de sterile lupte politice, bibliotecile continuã sã fluture stindardul dreptului la liberã informare si comunicare si reusesc sã se adapteze provocãrilor secolului actual.
Prin urmare, lectura va face parte din modul de a fi al omului contemporan iar bibliotecile vor fi receptate ca centre eficiente de comunicare culturalã si socialã. Ele vor fi rãspunzãtoare de calitatea informatiilor si cunostintelor oferite comunitãtii, vor avea un rol accentuat în gestionarea resurselor informationale universale
LILIANA MOLDOVAN