SARBATORI SI TRADITII POPULARE

6 decembrie- MOS NICOAE
Sfantul Nicolae, cunoscut de noi toti ca Mos Nicolae, a fost un copil orfan, care mai tarziu, propavaduind crestinismul si numele lui Iisus Hristos, a fost numit arhiereu al episcopiei din Myra. El si-a daruit intreaga avere saracilor, si pe tot parcursul vietii sale a ajutat copiii si pe ei nevoiasi. De aici au pornit o serie de legende, care l-au facut pe Mos Nicolae sa fie batranul bun si iubitor, ce intra in noaptea de 6 decembrie in case si lasa cadouri in ghetute sau in ciorapei.
Una dintre cele mai cunoscute legende despre Mos Nicolae, este povestea celor trei fete sarace, care neavand zestre, nu puteau sa se casatoreasca si urmau sa fie vandute de catre tatal lor unor barbati instariti. Se spune ca Sfantul Nicolae, aflandu-le durerea, le-a aruncat pe geam intr-o noapte, cate un saculet de bani pentru fiecare. Saculetii au cazut fie in ciorapii pusi la uscat, fie in ghetute. De aici este obiceiul ca darurile de Mos Nicolae sa fie puse in ghetute.
Desi incet, incet, Mos Nicolae a fost transformat de catre americani si europenii de vest intr-un alt batranel care ofera cadouri, si anume Mos Craciun, Sfantul Nicolae isi are locul lui, cel putin in traditia romaneasca. Astfel copiii isi pregatesc ghetutele in noaptea de 5 spre 6 decembrie, iar cei care au fost cuminti primesc de la mosu` dulciuri, iar cei neascultatori primesc cate o nuielusa. Mosul stie despre fiecare cum s-a purtat in timpul anului, deoarece el are o carte magica, in care a notat pentru fiecare copil in parte, faptele bune, si pe cele ma putin bune.

Mos Craciun (25 decembrie)
Mos Craciunul cu plete dalbe, astazi imbracat in costum rosu, cu sacul doldora de jucarii sau alte atentii, deplasandu-se in sanie trasa de reni, de cerbi. Traditia crestina spune ca Mos Craciun ar fi fost proprietarul sau paznicul binevoitor al staulului in care a nascut Fecioara. Dupa o alta varianta a legendei, el a fost, dimpotriva, un om bogat si rau, care ar fi refuzat sa dea ajutor Mariei, de n-ar fi intervenit nevasta-sa, Craciuneasa. Ba mai mult, de furie ca femeia i-a ajutat pe straini, el i-ar fi taiat mainile de la coate, dar acestea s-au refacut in scalda Pruncului. Pentru inima ei buna, Craciuneasa trece drept patroana a moaselor. In fata unei asemenea minuni, Craciun insusi se spaseste si se crestineaza, devenind primul dintre sfinti. S-a spus si ca personajul popular ar fi continuarea unei vechi zeitati pagane a locului. Se stie, bunaoara, ca sarbatoarea Nasterii Domnului s-a suprapus pe vechea sarbatoare a nasterii zeului Mithra (Natalis Solis Invicti). In vechime, crestinii sarbatoreau tot acum si Anul Nou, ceea ce explica faptul ca Anul Nou actual (1 ianuarie) mai este numit pe alocuri si "Craciunul cel mic".

31 DECEMBRIE- ANUL NOU
Plugusorul Dincolo de bucuria, exuberantã si fastul ce însotesc sãrbãtoarea Revelionului, ziua de 31 decembrie continuã sã fie marcatã prin intermediul unei originale datini strãmosesti. Numele acestei forme ceremoniale de manifestare umanã este - Plugusor, Urat sau Urãtura de Sfântul Vasile. - dar structura obiceiului si persoanele implicate în practicarea acestuia, aduc în atentie acelasi mesaj: rodnicia câmpurilor, belsugul semãnãturilor si sãnãtatea gazdelor.


Jocurile cu mãsti: "CAPRA", "URSUL", "JIANUL”, “MALANCA”
In noaptea de 31 decembrie timpul capãtã o nouã dimensiune, cosmicã, iar vatra satului devine un perimetru sacru în care urmeazã a se oficia, marile rituri de purificare. Este noaptea când nimeni nu are voie sã doarmã deoarece este noaptea împãcãrilor si a "tuturor nebuniilor", menite a anula "ordinea existentã" pentru a instaura "legea armoniei universale". Aproape fãrã egal, prin intermediul datinilor si obiceiurilor strãmosesti practicate în Moldova, sunt reiterate strãvechi simboluri ale umanitãtii. Sub semnul unor forme plastice de o exceptionalã expresivitate artisticã si valoare documentarã - mãstile si costumatiile ceremoniale - firul vietii noastre se împleteste tainic, cu rãdãcinile mitologiei românesti.