BIBLIOTECA SI CARTEA

Ne place sã cititm cãrti si sã vorbim despre ele. Adorãm sã ne cuibãrim mintea si sufletul printre paginile volumelor tipãrite cu satifactia cã, prin lecturã, reusim sã scãpãm de povara existentei cotidiene. În ziua de azi, când suntem prinsi în vâltoarea unui ocean de informatii de dimensiuni exceptionale, cãrtile se ridicã cu mândrie din valurile mediocritãtii informationale pentru a-si croi drum spre inimile si mintile cititorilor. Întotdeauna am perceput cãrtile ca pe niste surse sigure si valoroase de consolidare spiritualã si intelectualã.
Arta cititului ia locul acelei experiente privilegiate care ne dumireste în legãturã cu virtutile infinite ale lecturii. Mai mult, putem întelege lectura ca pe un act de mântuire existentialã, dacã asemãnãm cãrtile cu „cei mai credinciosi amici ai sufletului, care ne sprijinã în singurãtate, ne ajutã sã uitãm asprimea oamenilor si a lucrurilor, ne potolesc patimile si grijile si adorm în noi plictiseala.”
Fiecare paginã cititã,fiecare volum lecturat e o fãrâmã de cunoastere de binedispunere si relaxare.
Cãrtile ne îndepãrteazã de ispitele vietii, ne pun de acord cu noi însine, ne îndrumã, atunci când trecem prin momente înselãtoare.
Întelepciunea, tristetea si bucuria lumii toatã, se aflã în cãrti. Ele te provocã sã gândesti si îti deschid calea spre experiente psihologice si sufletesti de neimaginat.
Din cele mai vechi timpuri, lectura i-a smuls pe oameni din negura ignorantei. Prin continutul lor variat, cãrtile ne-au transformat, ne-au ajutat sã ne gãsim un rost, limpezindu-ne mintea si sufletul. Prin intermediul cãrtilor reusim sã facem cãlãtorii în trecut, prezent si viitor si avem posibilitatea sã stãm de vorbã, atât, cu noi însine, cât si, cu lumea întreagã.
Bibliotecile sunt institutii cu usile permanent deschise. În perioada actualã se constatã o revigorare a functiilor acestor institutii, în situatia în care asistãm la o scãdere a interesului cetãtenilor pentru carte si lecturã. Trãim într-o lume puternic informatizatã si tehnicizatã, unde idealurile culturale sunt în aparentã ocultate de mãrunte griji cu caracter pragmatic - pe fondul promovãrii unei libertãti de exprimare aproape nemãrginite. Într-o realitate, suborbonate legilor supravietuirii economice si sufocate de sterile lupte politice, bibliotecile continuã sã fluture stindardul dreptului la liberã informare si comunicare si reusesc sã se adapteze provocãrilor secolului actual.
Prin urmare, lectura va face parte din modul de a fi al omului contemporan iar bibliotecile vor fi receptate ca centre eficiente de comunicare culturalã si socialã. Ele vor fi rãspunzãtoare de calitatea informatiilor si cunostintelor oferite comunitãtii, vor avea un rol accentuat în gestionarea resurselor informationale universale
LILIANA MOLDOVAN