EXPOZITIE MATEI MILLO

25 NOIEMBRIE- 198 DE ANI DE LA NASTEREA MARELUI ARTIST MATEI MILLO "Se cuvine sa ridicam lespedea grea a uitarii care acopera viata si opera unei mari personalitati a culturii nationale romanesti spre a cinsti memoria marelui artist dramatic si dramaturg care a fost MATEI MILLO" (C. DOGARU)

Mihail Sadoveanu - 132 ani de la naştere - (1880-1961) S-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, din părinţii Alexandru Sadoveanu - avocat şi Profira Ursachi, fiică de răzeşi. Alexandru Sadoveanu a fost fiu de boiernaşi din părţile Gorjului. În şcoala primară, Mihail Sadoveanu l-a avut învăţător pe domnul Busuioc, evocat mai târziu în povestirea “Domnul Trandafir”. A urmat cursurile gimnaziale la Fălticeni, apoi cursurile Liceului Naţional din Iaşi, după care a devenit student al Facultăţii de Drept din Bucureşti. În anul 1904 a debutat editorial cu patru volume de proză: “Povestiri”, “Şoimii”- roman, “Dureri înăbuşite” - povestiri, “Crâşma lui Moş Precu” –povestiri. Nicolae Iorga a numit anul 1904 “anul Sadoveanu”, el fiind criticul şi istoricul literar care l-a impus pe tânărul scriitor Sadoveanu. Mihail Sadoveanu este un scriitor cu o personalitate distinctă în literatura română şi universală. Între diferitele tendinţe literare şi formule narative moderne ce au existat în literatura română din perioada interbelică, Sadoveanu a rămas o personalitate aparte, monumentală, prin viziune şi originalitate, izvorâte din spiritul tradiţiei şi al specificului naţional. El este, în primul rând, un povestitor, iar povestirea sa capătă rezonanţe de poem sau baladă, păstrând accente de revoltă şi un profund sentiment de nemulţumire, generat de nevoia de libertate. Ceea ce dă farmec povestirii este taina care se cere dezvăluită, la care cititorii ajung treptat, numai prin lecturi reluate. Despre opera sadoveniena se poate formula concluzia că elementele definitorii ale evocării făcute de acesta sunt: Natura - văzută şi descrisă ca peisaj etnic, integrată în structura sufletească a ţăranului, care este principalul erou al scrierilor sale; Eposul popular realizat de scriitor în principalele sale opere pendulează între legendă, istorie, mit şi spirit baladesc; Conduita eroilor lui Sadoveanu este guvernată de înţelepciunea populară; Farmecul povestirii este şi al limbajului. Eroii lui Sadoveanu sunt exponenţi ai unei categorii, tipuri sau arhetipuri exemplare pentru umanitate prin faptele lor. Autorul a creat o lume prin Ştefan cel Mare, Tudor Şoimaru, Vitoria Lipan, răzeşi şi boieri, pescari, haiduci, militari, vânători, negustori şi ţărani. Opera lui Sadoveanu se constituie într-o amplă frescă socială, istorică, politică, etică, psihologică şi etnică, un adevărat epos al poporului român, menit, aşa cum spunea autorul, “între zădărnicii şi trecătoarele lumi ale oamenilor, să spargă negura viitorimii.”

23 APRILIE - ZIUA BIBLIOTECARULUI DIN ROMANIA

O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită, spunea Iorga la începutul secolului al XX-lea. Bibliotecarul este cel care dă viaţă cărţilor – le face cunoscut conţinutul cititorilor, le oferă spre lectură în bibliotecă sau le împrumută acasă Ca în orice meserie e necesar să cunoşti şi aici cum să lucrezi cu cartea şi mai ales cu cititorul, iar acest lucru a devenit imperios odată cu extinderea fenomenului de informatizare a bibliotecilor. Munca de bibliotecar! Adevărul e că oamenii nu ştiu şi nici nu-i interesează ce se ascunde în spatele acestei activităţi, de la selecţie si achiziţie până la aşezarea publicaţiilor în rafturi. Ei nu ştiu că pentru a ajunge la momentul în care cartea este oferită spre lectură, în bibliotecă, sau acasă, au loc o serie de operaţii complexe. Iar astăzi lucrurile au devenit tot mai complicate. Introducerea informatizării în biblioteci, invazia bazelor de date documentare al căror număr este din ce în ce mai important în biblioteci sunt doar doua exemple în sprijinul ideii că e nevoie de bibliotecari şi care trebuie să fie bine pregătiţi profesional. Din mânuitori de cărţi ei au ajuns mânuitori de informaţii, ceea ce ne e deloc simplu. Asistăm la naşterea unui nou concept, acela de mediator care se va defini mai exact în anii următori. La rândul lor bibliotecile se transformă puţin câte puţin din biblioteci pasive în biblioteci mediatoare între masa de informaţii şi cititori. Lumea bibliotecilor se află într-un dinamism fără precedent. Masificarea lecturii a pus biblioteca în rolul de agent al învăţării şi socializării. Bibliotecarul se află astăzi în poziţia de agent de schimb şi lider în gestionarea informaţiei. El nu doar dă cartea cititorului , el devine pe zi ce trece educatorul lui, cel care îl învaţă cum să utilizeze mai eficient resursele informaţionale ale bibliotecii, care se află acum pe suporturi tot mai sofisticate.

15 IANUARIE- 162 ANI DE LA NASTEREA LUI MIHAI EMINESCU