BABELE DIN LUNA MARTIE

Primele zile ale lunii martie sunt numite babe, in credinta populara. Exista obiceiul de a pune babe, adica de a numi pe fiecare din aceste zile cu numele unei babe cunoscute, pentru a cunoaste firea ei: "daca timpul nu e bun, baba e rea". Zilele babelor se incheie pe 9 martie, cand se crede ca vin mosii si caldura. Bunicii nostri cunosteau ca primele zile din aceasta luna sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbatoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei? Etnografii spun ca mitul "babelor" este unul din cele mai importante mituri romanesti, cel al Babei Dochia. Exista credinta ca Baba Dochia si-a luat numele de la Sfanta Mucenita Evdochia, sarbatorita de Biserica pe 1 martie. Daca tinem seama ca in stravechiul calendar roman anul incepea pe 1 martie, Baba Dochia apare ca intruchiparea anului vechi, care este pe sfarsite si trebuie sa moara. Moartea Dochiei in ziua de 9 martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros. Astfel, perioada cuprinsa intre 1 si 9 martie reprezinta intervalul de timp in care Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi, pentru a muri inspre renastere. Aspectul instabil al vremii din aceasta perioada este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia. Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o infatiseaza ca o baba ce avea o nora, pe care o napastuia ori de cate ori i se ivea ocazia. Odata, la 1 martie, o trimite sa spele lana, dar nu oricum, ci din neagra sa o faca alba. Pe nora o ajuta un inger. Ii da o floare alba si ii spune sa spele lana cu ea. Baba Dochia decide sa plece cu oile la munte, fiind convinsa ca venise primavara pentru ca-si vazuse nora cu floarea in mana. Ea isi pune 9 cojoace de blana si urca cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua si i se uda cojoacele. Se dezbraca rand pe rand de cojoace, iar cand ramane in camasa, vine gerul si o ingheata. Dumnezeu a transformat-o in stanca, impreuna cu oile, sa ramana amintire.

EXPOZITIE MATEI MILLO

25 NOIEMBRIE- 198 DE ANI DE LA NASTEREA MARELUI ARTIST MATEI MILLO "Se cuvine sa ridicam lespedea grea a uitarii care acopera viata si opera unei mari personalitati a culturii nationale romanesti spre a cinsti memoria marelui artist dramatic si dramaturg care a fost MATEI MILLO" (C. DOGARU)

Mihail Sadoveanu - 132 ani de la naştere - (1880-1961) S-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, din părinţii Alexandru Sadoveanu - avocat şi Profira Ursachi, fiică de răzeşi. Alexandru Sadoveanu a fost fiu de boiernaşi din părţile Gorjului. În şcoala primară, Mihail Sadoveanu l-a avut învăţător pe domnul Busuioc, evocat mai târziu în povestirea “Domnul Trandafir”. A urmat cursurile gimnaziale la Fălticeni, apoi cursurile Liceului Naţional din Iaşi, după care a devenit student al Facultăţii de Drept din Bucureşti. În anul 1904 a debutat editorial cu patru volume de proză: “Povestiri”, “Şoimii”- roman, “Dureri înăbuşite” - povestiri, “Crâşma lui Moş Precu” –povestiri. Nicolae Iorga a numit anul 1904 “anul Sadoveanu”, el fiind criticul şi istoricul literar care l-a impus pe tânărul scriitor Sadoveanu. Mihail Sadoveanu este un scriitor cu o personalitate distinctă în literatura română şi universală. Între diferitele tendinţe literare şi formule narative moderne ce au existat în literatura română din perioada interbelică, Sadoveanu a rămas o personalitate aparte, monumentală, prin viziune şi originalitate, izvorâte din spiritul tradiţiei şi al specificului naţional. El este, în primul rând, un povestitor, iar povestirea sa capătă rezonanţe de poem sau baladă, păstrând accente de revoltă şi un profund sentiment de nemulţumire, generat de nevoia de libertate. Ceea ce dă farmec povestirii este taina care se cere dezvăluită, la care cititorii ajung treptat, numai prin lecturi reluate. Despre opera sadoveniena se poate formula concluzia că elementele definitorii ale evocării făcute de acesta sunt: Natura - văzută şi descrisă ca peisaj etnic, integrată în structura sufletească a ţăranului, care este principalul erou al scrierilor sale; Eposul popular realizat de scriitor în principalele sale opere pendulează între legendă, istorie, mit şi spirit baladesc; Conduita eroilor lui Sadoveanu este guvernată de înţelepciunea populară; Farmecul povestirii este şi al limbajului. Eroii lui Sadoveanu sunt exponenţi ai unei categorii, tipuri sau arhetipuri exemplare pentru umanitate prin faptele lor. Autorul a creat o lume prin Ştefan cel Mare, Tudor Şoimaru, Vitoria Lipan, răzeşi şi boieri, pescari, haiduci, militari, vânători, negustori şi ţărani. Opera lui Sadoveanu se constituie într-o amplă frescă socială, istorică, politică, etică, psihologică şi etnică, un adevărat epos al poporului român, menit, aşa cum spunea autorul, “între zădărnicii şi trecătoarele lumi ale oamenilor, să spargă negura viitorimii.”

23 APRILIE - ZIUA BIBLIOTECARULUI DIN ROMANIA

O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită, spunea Iorga la începutul secolului al XX-lea. Bibliotecarul este cel care dă viaţă cărţilor – le face cunoscut conţinutul cititorilor, le oferă spre lectură în bibliotecă sau le împrumută acasă Ca în orice meserie e necesar să cunoşti şi aici cum să lucrezi cu cartea şi mai ales cu cititorul, iar acest lucru a devenit imperios odată cu extinderea fenomenului de informatizare a bibliotecilor. Munca de bibliotecar! Adevărul e că oamenii nu ştiu şi nici nu-i interesează ce se ascunde în spatele acestei activităţi, de la selecţie si achiziţie până la aşezarea publicaţiilor în rafturi. Ei nu ştiu că pentru a ajunge la momentul în care cartea este oferită spre lectură, în bibliotecă, sau acasă, au loc o serie de operaţii complexe. Iar astăzi lucrurile au devenit tot mai complicate. Introducerea informatizării în biblioteci, invazia bazelor de date documentare al căror număr este din ce în ce mai important în biblioteci sunt doar doua exemple în sprijinul ideii că e nevoie de bibliotecari şi care trebuie să fie bine pregătiţi profesional. Din mânuitori de cărţi ei au ajuns mânuitori de informaţii, ceea ce ne e deloc simplu. Asistăm la naşterea unui nou concept, acela de mediator care se va defini mai exact în anii următori. La rândul lor bibliotecile se transformă puţin câte puţin din biblioteci pasive în biblioteci mediatoare între masa de informaţii şi cititori. Lumea bibliotecilor se află într-un dinamism fără precedent. Masificarea lecturii a pus biblioteca în rolul de agent al învăţării şi socializării. Bibliotecarul se află astăzi în poziţia de agent de schimb şi lider în gestionarea informaţiei. El nu doar dă cartea cititorului , el devine pe zi ce trece educatorul lui, cel care îl învaţă cum să utilizeze mai eficient resursele informaţionale ale bibliotecii, care se află acum pe suporturi tot mai sofisticate.

15 IANUARIE- 162 ANI DE LA NASTEREA LUI MIHAI EMINESCU

26 SEPTEMBRIE - ZIUA LIMBILOR EUROPEI

European Day of Languages
Ziua Limbilor Europei este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Ziua Europeană a Limbilor are ca obiectiv să atragă atenția publicului asupra importanței învățării limbilor străine și să îl sensibilizeze cu privire la existența și valorea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor.
Manifestarea a debutat în anul 2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul european al limbilor vorbite. De atunci, în fiecare an, la 26 septembrie, în fiecare din cele 45 de state membre ale Consiliului Europei, se sărbătorește Ziua limbilor vorbite.
În Europa se vorbesc 23 de limbi oficiale, dar există și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară.
Mesajul principal pe care îl transmite ediția din 2010 a Zilei limbilor este următorul: Limbile străine stimulează afacerile, pentru că angajații cu competențe lingvistice, care constituie o achiziție valoroasă pentru angajator, facilitează vânzările în alte țări, iar persoanele care își caută un loc de muncă și, în același timp, învață o limbă străină, își îmbunătățesc șansele de angajare.

BIBLIOTECARUL INSTRUCTOR

Pe parcursul anilor, am descoperit că bibliotecarul reprezintă sprijinul de nădejde al iubitorilor de carte care vin cu încredere la bibliotecă, ştiind că aici găsesc o persoană foarte bine pregătită, cu bogate cunoştinţe din domenii variate, care e mereu dispusă să îi îndrume spre alegerea celor mai potrivite stiluri de lectură, în funcţie de tipologia fiecăruia, deoarece lucrând la Biblioteca ,,Matei Millo" din Comuna Stolniceni-Prăjescu, am reuşit să cunosc foarte bine publicul cititor, lucru care mă ajută să-mi desfăşor activitatea cu mare succes şi să fac ca volumele noi din bibliotecă să fie mereu pe gustul pasionaţilor de anumite genuri literare sau a consumatorilor ocazionali de lectură.
Odată cu deschiderea Centrului Biblionet, în cadrul bibliotecii unde activez, misiunea mea ca bibliotecar, a căpătat o altă dimensiune, asta pentru că a trebuit să-mi perfecţionez cunoştinţele de operare pe calculator şi de navigare pe internet, pentru a putea veni în ajutorul persoanelor interesate, cu informaţii atât teoretice cât mai ales practice, asigurândule un instructaj de utilizare a calculatoarelor puse la dispoziţie .
Acest nou pas, pe care biblioteca din mediul rural, la realizat, are un mare impact asupra locuitorilor din această localitate, deoarece aici, în clădirea bibliotecii informaţia nu mai are nici un fel de bariere, ea fiind la un click distanţă. E mare bucuria mea, să vad că astazi elevii de la şcoala din localitate vin şi îmbină informaţiile pe care le gasesc în volumele din bibliotecă cu cele noi, de ultimă oră, pe care le au în mediul virtual, având astfel la îndemână o plajă completă de informare, astfel că barierele care erau odinioară între mediul rural şi cel urban au dispărut.
Îmi e sufletul plin de bucurie, când vezi, reacţia unor persoane mai înaintate în vărstă, care vin şi te roagă să le ajuţi, să le ghidezi să-şi facă Id-uri de Messenger sau Skipe, iar după ce le-ai îndeplinit această dorinţă să vezi cum,cu lacrimi în ochi îţi mulţumesc că tu, bibliotecarul, le-ai înfăptuit minunea de a-şi vedea fii, nepoţii sau alte rude plecate în diferite ţări ale lumii, pe care în alte condiţii nu i-ar fi vazut decât poate o dată la 1 an.
Trăind aceste moment emoţionante, am descoperit faptul că în această nouă eră a informatizării,a
E-book-ului, eu ca bibliotecar trebuie să ţin pasul cu noile tendinţe, cu noile informaţii şi cu noile mijloace de comunicare şi informare pe care publicul cititor le utilizează pentru a fi mereu pregătită să le ofer răspuns, îndrumare şi informaţii la orice solicitare din partea lor.
Toate aceste momente, în care simţi cum viaţa celui din faţa ta se schimbă datorită informaţiilor pe care i l-e pun la dispoziţie, mă fac să ma simt implinită pe plan profesional văzând că cei din jurul meu apreciază toate acţiunile şi activităţile pe care le desfăşor pentru ca ei să fie pe deplin mulţumiţi de serviciile oferite. Doar astfel, misiunea mea ca bibliotecar,e îndeplinită, prin prisma publicului care are nevoie de informaţie, vine la bibliotecă şi pleaca de aici mulţumit atât de informaţiile pe care le-a primit din domeniul pe care îl interesau cât şi din alte domenii conexe, care îl ajută să înţeleagă mai bine anumite fenomene, toate astea sub atenta îndrumare a mea, a bibliotecarului mereu pregătit să-i ofere tot sprijinul necesar.

Bibliotecar
LILIANA UNGURIANU